Aici se inchidad

Unul dintre lucrurile care nu-mi plac la mine- este sa fiu mediocra.  Nu stiu de unde/cand car chestia asta cu mine…din copilarie?? Imi aduc aminte ca atunci cand nu eram “prima” intr-un lucru pe care-l faceam eram foarte suparata pe mine.  Ai mei au fost stilul de parinti super lejeri..nu au facut niciodata presiuni pentru note sau premii…asa ca de aceasta competitie a mea cu mine si cu restul lumii…nu ei se fac “vinovati”.  Si totusi mereu a fost asa.. Ma duceam la olimpiade numai daca stiam (simteam, si simteam bine..cand simteam..) ca ies foarte bine! Am dat la cel mai bun liceu numai pentru ca am simtit ca voi intra fara probleme, iar cand nota mea de admitere la romana a fost mediocra m-am simtit umilita..si furioasa pe mine.  Am carat cu mine acest stil..in timp..si este unul din motivele pentru care nu mi-am facut niciodata “meseria” de baza. Nu am facut programare- pentru ca am considerat ca as fi un programator mediocru si asta n-as fi suportat. Mi-am ales un job pe care-l simt aproape de ceea ce sunt si in zona in care stiu ca fac foarte bine lucrurile.

Asa am functionat..asa mai functionez si acum…

Uneori asta duce la ratarea unor posibilitati- pentru ca mi le refuz din start..avand impresia (si poate nu e mereu cea buna!) ca nu le-as face la nivelul necesar mie.

Nu stiu ce si cui trebuia sa demonstrez..uneori ma gandesc ca are legatura cu faptul ca eram “aia mica a familiei” si aveam in permanenta nevoie de atentie.. (poate nu era suficienta??)… naiba stie!! Cert este ca acest simt al competitiei (cu mine insami?) m-a adus intr-un punct in care cateodata exagerez in limitele pe care mi le intind mie insami, in targeturile pe care mi le propun. Ma transform intr-o fiinta care cere prea mult de la ea, duc catre perfectionism ceea ce fac.  In tot ceea ce fac. Iar daca asta nu iese asa..ei bine..atunci e nasol. Pentru ca intru in niste tripuri aiurea. Imi amplific esecul in cap, ba chiar exista tendinta sa-l “intind” si peste zone care nu au legatura cu respectivul esec. Prin urmare trec din starea de enervare pe mine -intr-una mai rea- de turteala si de “sunt varza”.  Daca esecul respectiv vine si pe fondul unei stari deja subrede…e nashpa!!! Well..da…numai echilibrata nu sunt!!



Iar aseara am fost sub mediocru..intr-un loc/situatie/intamplare.

Sa va spun cam ce stare e acum in borcan la mine??!! Mai bine nu!

Ne auzim cand ies din ea.  Din fericire ies destul de repede si cu forte proprii. Ceea ce inseamna ca mai am o sansa ..eu cu mine..in procesul de impacare cu ceea ce sunt/nu sunt.

SPER!